Instaurarea puterii comuniste a avut urmari grave nu numai pe plan politic, economic, social dar mai ales în învatamânt. în anul 1948 s-a elaborat dupa modelul sovietic o noua lege a învatamântului care-şi propunea sa lichideze analfabetismul, taxele scolare, asigurând, astfel, gratuitatea învatamântului de toate gradele şi a acordat un numar mai mare de burse sociale tineretului studios a caror parinti erau saraci, aceasta fiind o favoare dupa nationalizarea din 11 iunie 1948. S-a înlocuit şi vechiul liceu de traditie cu o Şcoala de 10 ani, apoi cursul elementar de 4 clase se completeaza cu înca 3 clase, dar spre deosebire de cele din cursul complementar, acum erau obligatorii. Se desfiintau scolile private, confesionale, religia era scoasa din planul de învatamânt, limba rusa devine obligatorie din clasa a IV, pâna în anul III de facultate.
Ca urmare a reformei învatamântului din 1948 la Şcoala Giurcani, pe 15 septembrie 1949, se înfiinteaza învatamântul elementar de 7 clase, având sarcina sa cuprinda în clasele V-VII toti elevii din comuna Găgeşti care au absolvit 4 clase. Pentru a veni în sprijinul elevilor navetisti, s-a înfiintat un internat cu o cantina care deservea 25 de elevi care-şi plateau cazarea şi masa din bursa scolara.
Consultând registrele matricole din acea perioada, se constata un numar mare de elevi promovati. Dupa promovarea celor 7 clase, elevii sustineau examen de absolvire la 5 obiecte: limba româna, limba rusa, algebra, constitutie şi geografie. Din lipsa de profesori calificati au predat învatatori cu experienta la catedra şi absolventi de liceu cu examen de bacalaureat. Acestia şi-au facut datoria, fapt confirmat de numarul mare de absolventi de 7 clase care au reuşit la licee şi scoli profesionale. Dintre membri corpului didactic care au predat la aceste clase îi amintim: Vasile Surdu, Gheorghita Surdu, Gheorghe Surdu, Rada Surdu, Stefan Bahrim, Maria Bahrim, Aurel Jacota.
Tot dupa modelul sovietic s-a adoptat o noua structura a anului scolar, înlocuindu-se cele 3 trimestre cu 4 patrare:
1. 15 septembrie-6 noiembrie 46 de zile
2. 10 noiembrie-30 decembrie 44 de zile
3. 12 ianuarie-21 martie 60 de zile
4. 30 martie-6 iunie 58 de zile.
Pentru perioada 1949-1960 s-au gasit putine informatii documentare pentru o abordare mai ampla a desfasurarii procesului instructiv din aceasta Şcoala, doar cataloage şi registre matricole. Inspectorul scolar Susnea Gheorghe în urma efectuarii inspectiei din 1 martie 1960, scoate în evidenta numai aspecte pozitive ale activitatii învatatorilor din aceasta Şcoala: Vasile Surdu, Gheorghita Surdu, Gheorghe Surdu şi Rada Surdu, care aveau o experienta îndelungata,
fapt ce le-a permis sa predea lectii de buna calitate şi sa aiba elevi bine pregatiti. Se mai precizeaza ca Şcoala dispunea de 2 sali de clasa şi una sala cancelarie, motiv pentru care se învata în doua schimburi. Directorul scolii, Vasile Surdu se dovedeste a fi un bun gospodar, se intereseaza de buna aprovizionare a scolii cu cele necesare şi de desfasurarea învatamântului. Spre deosebire de alte scoli din raion, la aceasta Şcoala s-a aşigurat o
cuprindere şi mentinere la cursuri a elevilor de 100%: clasa I-a 25 de elevi, clasa a II-a 22 de elevi, clasa a III-a 21 de elevi, clasa a IV-a 20 de elevi.
începând cu anul scolar 1960-1961 se înfiinteaza clasa a V-a unde preda la toate obiectele învatatorul calificat Teodor Hardon un dascal cu multe calitati didactice. Din pacate aceasta Şcoala nu a mai putut beneficia de aportul unui astfel de dascal întrucât va pleca la alte scoli din judet, ocupând şi functia de director coordonator al scolilor din comuna Costesti, dupa care se retrage la Şcoala Ranzesti, comuna Fâlciu unde locuieste şi astazi, având o vârsta venerabila, dar cu o intensa activitate intelectuala.
încadrarea scolii Giurcani la clasele V-VIII pâna in 1973 era deficitara, întrucât au predat numai cadre didactice necalificate, majoritatea dintre ele cu o slaba pregatire stiintifica şi metodica şi pe deasupra lipsite de constiinta profesionala.
Deşi nivelul de cunostinte al elevilor este necorespunzator, sunt promovati toti elevii. La sfârşitul controlului, inspectorul conchide ca activitatea scolara a cadrelor didactice de la Şcoala Giurcani este sub nivelul cerintelor impuse scolii din tara noastra în etapa actuala. Se mentioneaza ca de aceste lucruri se face vinovat în primul rând directorul scolii (învatator) care nu a controlat şi îndrumat cu competenta activitatea metodica a cadrelor didactice, personal nu constituie un exemplu pozitiv în ceea ce priveste pregatirea şi desfasurarea lectiilor atât la constitutie cât şi la botanica. A savârşit greseli de ordin stiintific şi chiar unele erori în ceea ce priveste metodica. Ceea ce s-a gasit la Şcoala Giurcani în legatura cu calitatea îndrumarii şi controlului desfasurat de directori care erau învatatori, valabili în general în multe scoli din tara, a impus ca ministrul învatamântului sa dea în 1971 un ordin prin care la scolile cu clasele I-VIII se interzicea ca învatatorii sa mai fie directori.
La Şcoala Giurcani au fost şi unele exceptii de cadre didactice care deşi nu erau calificate pentru a preda la clasele V-VIII işi faceau datoria, de exemplu, la limba româna profesorul Surdu Gheorghe, care era învatator gradul II, absolventa de Şcoala tehnica Salceanu Margareta care a expus clar notiunile teoretice legate de momentul şi tehnica recoltarii diferitor specii de fructe şi învatatorul Ion Chichita care deşi era pensionar şi suferise multe
nedreptati de la oficialitatile comuniste a continuat sa-şi faca datoria la clasa.
începând cu anul 1971, în locul învatatorilor pensionati au fost repartizati tineri învatatori calificati: Ungureanu Anica, Rotaru Marin, Rotaru Ion Nelu, Zlat Maria. Acesti tineri dascali prin activitate didactica desfasurata au dovedit ca sunt vrednici de inaintaşi. Stau marturie în acest sens rezultatele obtinute de elevi la învatatura, consemnarile facute de inspectorii scolari şi învatatorii metodisti cu prilejul inspectiilor frontale şi speciale pentru
obtinerea gradelor didactice.
învatatorii au participat cu un anumit entuziasm la viata spirituala a satului: pregatirea unor formatii artistice cu elevii, tinerii şi oamenii maturi cu care au sustinut serbari mult apreciate de sateni, sustinerea unor conferinte pe diferite teme de educatie pedagogica a parintilor, recenzii de carte la casele de citit din sat. Aceste activitati culturale erau considerate firesti de catre învatatorii formati la scolile normale în spiritul crezului lui Spiru Haret, dar altele erau aberante, mai ales la începutul dictaturii comuniste: obligatia de a sta dimineata şi seara la poarta tarnii ca sa înregistreze suprafetele însamântate, participarea la echipele de colectivizare, lectori la învatamântul de partid şi agricol de masa.
Amintim aici personalitatea de exceptie a învatatorului Marin Rotaru care prin întreaga activitate profesionala şi culturala a facut cinste nu numai scolii, dar şi satului, comunei şi judetului şi nu numai. înzestrat cu un real talent pedagogic şi artistic cu preocupari în pictura, sculptura, arheologie, toate puse în slujba elevilor. Pe lânga activitatea didactica unde a avut rezultate deosebite, a înfiintat în 1977 la aceasta Şcoala, cercul de desen Elanul, elevii fiind initiati în tainele artei. Dupa munca asidua, asimilând un limbaj plastic corespunzator, elevii au putut sa comunice prin mijloace şi procedee adecvate, redând în culorile copilariei lumea lor, pacea, satul natal, anotimpurile etc.. Cu acesti elevi, numai în primii 10 ani a obtinut 210 premii individuale şi colective, unele internationale la expozitii în Cehoslovacia, India, Franta. Lucrarile lor erau reproduse în reviste pentru copii din tara şi judete.
A reuşit în 1972 sa puna bazele unui muzeu de arheologie care detinea exponate valoroase descoperite de domnia sa. Din pacate acest muzeu nu mai exista, întrucât dupa 2003 nu s-a mai gasit un spatiu pentru reorganizare, cu toate insistentele la autoritatile comunale şi judetene. O alta mare realizare a distinsului dascal o constituie înfiintarea unei reviste de cultura, "Elanul" care astazi a ajuns la numarul 101, în paginile careia se publica articole de istorie nationala şi locala, de pedagogie, recenzii de carti, etc..
Un moment înaltator care a ramas în istoria culturala a satului a fost sarbatorirea în septembrie 1998 a centenarului scolii Giurcani aducând prin aceasta un modest omagiu înaintaşilor sai, cadre didactice, adevarati apostoli ai neamului. Spre regretul colegilor, parintilor, elevilor, învatatorul Marin Rotaru s-a pensionat la 15 iunie anul acesta şi Şcoala Giurcani nu mai poate beneficia de aportul unui mare dascal care cu certitudine a intrat în Cartea de Aur a învăţământului.
(Articol preluat din lucrarea ""Scurt istoric al învăţământului din comuna Găgești" a domnului profesor de istorie şi director coordonator al şcolilor, Ioan Iacomi)
