Localizare și teritoriu
Comuna Găgesti este situată în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în partea de sud-est a judeţului Vaslui, în depresiunea Elanului, la 15 km nord de orașul Murgeni. Este formată din 5 sate, iar din punct de vedere administrativ face parte din județul Vaslui. În vecinătatea comunei Găgești se situează comunele Roșiești și Vutcani la nord, comuna Fălciu la est, orașul Murgeni la sud și comunele Șuletea și Viișoara la vest.
Suprafața totală a comunei Găgești este de 6.504 ha, din care 135,51 ha intravilan și 6.368,48 ha extravilan. Cea mai mare parte din teritoriul administrativ al comunei este acoperit de suprafețe agricole, 5.499 ha.
Accesibilitate
Accesul în comuna Găgești se poate realiza prin intermediul drumului judetean DJ 244B. Acest drum, pe o lungime de 18 km dintre Tupilati spre Murgeni, este străbătut de două poduri din beton peste pârâul Jigălia și Hulubăt și traversează teritoriul administrativ al comunelor: Creţești, Hoceni, Dimitrie Cantemir, Vutcani, Găgești și orașul Murgeni. Drumul județean DJ 244B a fost reabilitat și modernizat începând cu anul 2009, lucrările durând aproximativ 30 de luni.
Lungimea drumului reabilitat și modernizat este de 55,935 km, în cadrul lucrărilor realizându-se și alte obiective cum ar fi: construirea unui număr de 98 de podeţe noi, reabilitarea a 54 de podeţe existente, reabilitarea șanţurilor pe o distanţă de 1.800 m, executarea de noi șanturi de pământ în suprafață de 42.500 m, executarea de noi șanturi de beton în suprafaţă de 38.230 m, precum și reabilitarea unui număr de 7 poduri.
Comuna nu dispune de acces direct la transportul feroviar. Cea mai apropiată stație de cale ferată este situată în orașul Murgeni, și este reprezentată de calea ferată secundară 603 Bârlad-Fălciu Nord-Prut, care face legătura cu magistrala 600 Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna - Vaslui - Iași - Ungheni.
Accesul la transportul aerian este asigurat de Aeroportul Internațional Iași, situat la 115 km distanță, care este supus, în prezent unui program de dezvoltare ce urmărește construirea unei piste în lungime de 2,4 km. Aceasta va facilita existența unui număr mai mare de zboruri și conexiuni externe directe.
Imagine
Cu o populatie de sub 2.100 de locuitori, comuna Găgesti reprezintă una dintre comunele judeţului Vaslui care face eforturi considerabile pentru a se dezvolta atât din punct de vedere social, cât și economic, în ciuda situatiei economice precare a județului.
Aceasta se află la o distanţă aproximativ egală de cele mai importante centre ale judetului, respectiv orasul Huși, orasul Bârlad, municipiul Vaslui, însă și față de municipiul Galati. Acest fapt poate fi un avantaj pentru cetăţenii comunei, deoarece pot dispune de o serie de oportunităţi oferite de către aceste centre urbane.
În prezent, comuna Găgești se întinde pe o suprafaţă de 6.504 ha, densitatea populaţiei fiind de 31,1 de loc/km2. Din punct de vedere economic, populaţia comunei Găgesti se ocupă cu practicarea activităţilor agricole, în special cultivarea terenurilor agricole și creșterea animalelor. De asemenea, în zonă există un număr destul de mare de mori în cadrul cărora se prelucrează cerealele obţinute, o presă de ulei și o brutărie.
Reprezentată de o infrastructură destul de precară, comuna Găgești necesită numeroase lucrări pentru reabilitarea și modernizarea obiectivelor de interes pentru locuitorii comunei. În ultimii ani s-a pus accent pe modernizarea infrastructurii de transport, reușindu-se în acest sens a se finaliza drumul judeţean 244B, dintre comuna Creţeștii de Sus și orașul Murgeni, pe această rută aflându-se și comuna Găgești.
Pe lângă acestea s-au realizat și lucrări de modernizare și reabilitare a clădirilor în cadrul cărora își desfășoară activitatea unitățile de învățământ.
Pe de altă parte, un aspect negativ este reprezentat și de situaţia actuală a infrastructurii tehnico-edilitare. Comuna Găgesti este una dintre cele 5 comune de la nivelul judetului Vaslui care nu deține o retea de distribuţie a apei potabile și nici canalizare.
La polul opus se evidențiază un aspect pozitiv ce are în vedere caracterul traditional al unor activităti agricole, adaptate specificului natural local. Marea parte a comunităţii practică agricultura, de multe ori de subzistenţă. în acest context, se observă faptul că lipsește o informare a agricultorilor cu privire la oportunităţile de dezvoltare de care poate beneficia sectorul agricol pe plan local.
Repere istorice și tradiții
Satul Găgesti, a cărui existentă datează încă dinainte ca el să fie atestat documentar, apare mentionat pentru prima dată într-un document dat din Vaslui de către Stefan cel Mare, la 5 iulie 1464. începutul istoric al satului se pierde în vechimea timpului, descoperirile arheologice atestând în zonă o locuire neîntreruptă încă din epoca fierului.
Numele comunei provine de la un anume boier Gagea, stabilit la acea vreme în zonă. Dintre satele aparţinătoare comunei, satul Tupilaţi, care s-a format după războiul din 1711, reprezintă unul dintre satele cele mai vechi. Acesta datează din secolul IV e.n. găsindu-se în această zonă nenumărate urme de locuire omenească din perioada respectivă.
Totodată, se precizează că satele comunei Găgești au fost de-a lungul timpului la origine sate de răzeși, care în decursul secolelor au fost acaparate de boieri.
Componente importante ale vieții comunei sunt reprezentate de cultura, tradițiile și obiceiurile sătești. Viața culturală a acesteia deține o tradiție îndelungată, remarcându-se ritualurile și evenimentele festive (cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a celor pascale), practicile legate de natură și univers și artizanatul tradiţional.
La începutul lunii august, a fiecărui an, Primăria alături de Consiliul Local organizează manifestări culturale cu ocazia zilelor comunei Găgești. în cadrul acestora, locuitorii comunei participă la un program diversificat de spectacole folclorice de muzică și dans.
Caracteristici climatice, vegetaţie și sol
Regimul climatic al zonei este temperat continental, iar caracteristicile ce definesc acest regim sunt:
- temperaturi medii iarna (-5grade C ); valori extreme (-28,-31 grade C) au fost înregistrate în iarna anilor 1983-1984;
- temperaturi medii vara (+20oC); valori extreme (38-40oC) au fost înregistrate în vara anilor 1993-2003-2006;
Precipitaţiile scot și mai mult în evidenţă caracterul continental al climatului din judeţul Vaslui, implicit din zona depresionară a Elanului. Cantitatea medie anuală diferă de la un an la altul, fiind sub 480 mm/an. Cele mai bogate precipitaţii cad în anotimpul călduros la sfârșitul primăverii și începutul verii.
Valoarea medie se ridică până la 40-50% din cantitatea anuală. O parte din precipitaţii cad sub formă de zăpadă care acoperă solul în medie, 45-60 de zile pe an. În zonă nu au fost înregistrate fenomene meteorologice extreme (furtuni și tornade).
Vântul cel mai puternic și frecvent este cel de nord, Crivăţul. Acesta are frecvenţa de 32,1% și intensitatea de 3,2%, fiind prezent mai mult în timpul iernii. Alt vânt cu frecvenţă și intensitate mare este și vântul de sud, Băltăreţul, care bate mai mult la sfârșitul primăverii și începutul verii.
Are frecvenţa de 13,6% și intensitatea de 2,1% grade Beauforte.
Vegetaţia ca și felul ei de răspândire dă acestei zone aspectul de stepă și silvostepă reprezentată prin trandafirul sălbatic și porumbarul din speciile lemnoase și prin păiuș, pirul crestat, sulfina etc. din speciile ierboase. Pe terenurile cultivate se găsesc specii de mohor, pălămida, volbura, holera etc.
Formele de relief ce caracterizează zona de competenţă sunt variate începând de la zona de șes care domină în toate satele până la zona de podiș și zona de deal.
Caracteristicile pedologice ale solului sunt diferite, existând 5 grupe de soluri care sunt constituite după mai multe criterii: grad de eroziune, grad de sărăturare, tip de sol, caractere morfologice. Astfel, în zona de șes și podiș, solurile sunt cu preponderenţă nisipoase, iar în zona de deal au o structură argiloasă.
Resurse primare și secundare
Resurse naturale
Resursele naturale ale unei ţări determină deseori bogăţia sa, dar și statutul său în sistemul economic mondial. De aceea, valorificarea acestora, fie prin exploatarea materiilor prime regenerabile sau neregenerabile, poate determina stadiul de dezvoltare economică și socială, condiţiile de trai ale populaţiei sau starea mediului.
Pe teritoriul comunei Găgești nu au fost descoperite importante bogăţii ale subsolului cu potenţial economic ridicat de valorificare.
Fondul funciar
Suprafaţa totală a comunei Găgești este de 6.504 ha, densitatea populaţiei pe suprafaţa comunei fiind de 31,1 loc/km2. Un procent de doar 2,09% din suprafaţa totală (135,51 ha) este reprezentat de intravilan, în timp ce suprafaţa extravilană se întinde pe 6.368,48 ha (97,91% din suprafaţa totală).
Cea mai mare parte a fondului funciar este reprezentată de teren agricol (5.499 ha), constituit din terenuri arabile, pășuni și terenuri cu viţă de vie. Terenul neagricol se întinde pe o suprafaţă de 1.005 ha, în componenţa căruia intră pădurile, drumurile, apele curgătoare, luciul de apă (bălţile), construcţiile și terenul neproductiv.
Resurse hidrografice
Teritoriul comunei Găgești este străbătut de râul Elan și pâraiele Hulubăţ, Jigălia, Pogoceni. Alimentarea râurilor se realizează din precipitaţii și mai rar din stratele acvifere. De aceea, regimul de scurgere se caracterizează prin mari fluctuaţii de debit, reflectând regimul precipitaţiilor. Elanul izvorăște din dealul Făgădău, care se află la 6 km de satul Urlaţi și străbate teritoriul comunei Găgești pe o distanţă de 20 km, primind ca afluenţi pe dreapta, Pogoceni și Pârlita.
Silvicultura
O altă resursă naturală regenerabilă întâlnită pe teritoriul comunei Găgești, este reprezentată de păduri. Acestea se întind pe o suprafață de 357 ha, reprezentând 5,4% din suprafaţa totală a fondului funciar al comunei.
Fauna se caracterizează prin predominarea rozătoarelor ca popândăul, șoarecele de câmp, hârciogii etc. În număr destul de mare se întâlnesc: vulpea, dihorul, nevăstuica etc.
Resurse antropice
Luând în considerare numărul de locuitori și suprafaţa deţinută, Regiunea Nord-Est reprezintă cea mai mare regiune de dezvoltare a României, însă ea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de dezvoltare.
Infrastructura comunei Găgești este reprezentată de drumul judeţean DJ 244B, care prezintă anumite probleme legate de starea drumurilor comunale, a trotuarelor sau de siguranţa rutieră.
La sfârșitul anului 2011, fondul locativ din comuna Găgești se cifra la un număr de 754 locuinţe, suprafaţa locuibilă a comunei fiind de 26.810 m2.
Comuna Găgești nu este racordată la reţeaua de furnizare a apei potabile și canalizare menajeră și nu este dotată cu un serviciu centralizat de alimentare cu energie termică.
În comună există un cabinet de medicină generală și o farmacie, în cadrul cărora își desfășoară activitatea un medic, un asistent medical, respectiv un farmacist.
Resurse energetice
Având la bază "Studiul privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională" publicat de Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri în 2010, se constată că Regiunea Nord-Est dispune de un potenţial ridicat în ceea ce privește producerea de energie solară, eoliană și biomasă.
Pe de altă parte, în ultimii ani, sursele de energie regenerabile au căpătat o însemnătate din ce în ce mai ridicată.
Energia solară
Comuna Găgești de află localizată într-o suprafață cu un potenţial solar ridicat, primind un flux solar anual cuprins între 1.250 kWh/m2/an și 1.350 kWh/m2/an, zona fiind deosebit de favorabilă utilizării acestei surse regenerabile, deţinătoare a multor aspecte pozitive (este gratuită, ecologică, nu emite noxe, nu produce reziduuri, este inepuizabilă și nu implică instalaţii de prelucrare sau transport a resurselor .
Energia eoliană
După Dobrogea, zona Moldovei este una din regiunile cu cel mai mare potenţial eolian. Vitezele medii anuale sunt de 3-4 m/s în nordul Podișului Moldovei, 4-6 m/s în Podișul Bârladului, Dealurile Fălciului, precum și în nordul Dobrogei și pe litoralul Mării Negre. Judeţul Vaslui este al doilea pe ţară, după Tulcea, din punct de vedere al potenţialului energetic, al intensităţii vântului și după numărul de ore pe an în care acţiunea vântului este intensă . Ceea ce vine să justifice potenţialul ridicat al comunei Găgești, în ceea ce privește valorificarea energiei eoliene.
Ba mai mult, până la sfârșitul anului 2015, în judeţul Vaslui vor fi date în exploatare un număr de 27 parcuri eoliene. Capacitatea totală de energie electrică ce va fi produsă de acestea se va ridica la 917,4 MW, aproape echivalentul hidrocentralei de la Porţile de Fier I, cea mai mare capacitate de producţie a energiei electrice din România, exceptând centrala nucleară de la Cernavodă .
