Cercurile culturale ale învăţătorilor au apărut încă din ultimele decenii ale secolului al IXX-lea în unele judeţe ca Muscel, Prahova şi Vaslui. Marele reformator al învăţăamântului, Spiru Haret, a apreciat această mişcare culturală desfăşurată la sate de către învăţători, şi a căutat să o oficializeze, în viziunea sa învăţătorul trebuia să fie nu numai un funcţionar ci şi un apostol al neamului său. Prin decizia ministrului numărul 10825/21.02.1902 şi articolului 205 din Regulamentul Învăţământului Primar, se stabilesc regulile după care se desfaşura activitatea acestor cercuri. Conform acestei legi un cerc cultural este alcătuit din învăţătorii a cel mult 9 şcoli care va ţine pe rând la fiecare din şcolile pe care le cuprinde în una din duminicile fiecărei luni din septembrie până în luna mai inclusiv, câte două şedinţe, una intimă şi una publică. În şedinţa intimă se discutau chestiuni pur didactice care erau hotărâte de revizorul şcolar. După susţinerea unei lecţii şi unei conferinţe cu caracter metodic urmau discuţii, subrevizorul şcolar avea obligaţia să participe la aceste activităţi ale cercurilor culturale.
În şedinţa publică la care participau şi sătenii, învăţătorii susţineau conferinţe pe diferite teme: agricultură, istorie naţională, igienă, educaţia pedagogică a părinţilor. Totodată s-au luat măsuri ca din partea oficialităţilor şcolare să participe preotul şi primarul, care să-i îndemne pe săteni să asculte sfaturile învăţătorilor. La sfârşitul acestor şedinţe se prezenta un program artistic pregătit cu elevii şcolii gazde. Participarea la cercurile culturale erau obligatorii, absentarea nemotivată atrăgea după sine reţinerea corespunzătoare a salariului şi eventual o pedeapsă disciplinară.
Despre activitatea cercurilor culturale de la nivelul şcolilor din actuala comună Găgești s-au găsit numai 4 documente cuprinse în condica de inspecţii şcolare de la şcoala Găgești şi şcoala Tupilaţi. În procesul verbal încheiat în ziua de 13 noiembrie 1911 la şcoala Găgești se consemnează că la Cercul Cultural Găgești în cadrul şedinţei intime s-a dezvoltat conferinţa "Ce este spiritul de observare, ce interes este de a dezvolta cu copiii, care sunt mijloacele cele mai potrivite pentru a-l dezvolta". în şedinţa publică s-a susţinut conferinţa: "Familia şi şcoala, rolul lor în educaţie". Nu se dau detalii despre învăţătorii care au participat.
Despre activitatea Cercului cultural Băsăşti de sub presidenţia domnului Vasile Tabără, învăţător gradul I, găsim informaţii în procesul verbal încheiat la şcoala Tupilaţi de revizorul şcolar în ziua de 20 mai 1934, se menţionează că la acest cerc cultural au luat parte învăţătorii şcolilor Băsăşti, Tămăşeni, Dodeşti, Viltoteşti, Văleni şi Tupilaţi.
În cadrul şedinţei intime s-a susţinut o lecţie la clasa I de către domnul învăţător Ion Balan de la şcoala Băsăşti şi o conferinţă cu tema "Diferenţa dintre şcoala activă şi şcoala muncii". Domnul învăţător Anton Coatu a prezentat în cadrul şedinţei publice conferinţa "Cum să ne creştem copiii". La şfârşitul activitaţii s-a susţinut un program artistic.
Şi în anul şcolar 1934 -1935 a avut loc o activitate la şcoala Tupilaţi a Cercului Cultural Băsăşti, condus de data aceasta de învăţătorul cu gradul II, Gheorghe Artene din Văleni, comuna Băsăşti. Viitor revizor şcolar, invăţătorul Mihai Cozma a realizat o lecţie la clasa a II-a apreciată ca fiind bine predată, iar conferinţa cu titlul "Organizarea învăţământului complementar din punct de vedere practic potrivit nevoilor locale" a fost prezentat de învăţătorul Vasile Tabără. Despre desfaşurarea şedinţei publice nu se scrie nimic. Informaţii detaliate privitor la activitatea cercului cultural Jigălia găsim în procesul verbal încheiat in ziua de 21 aprilie 1935 de revizorul şcolar Teodor Năstase, şi învăţător la şcoala Tămăşeni comuna Dodeşti. Preşedintele acestui cerc cultural era Augustin Bahrim învăţător la şcoala Peicani. Se menţionează că activitatea s-a desfăşurat la şcoala Găgești, director Ion Artene, şi au participat învăţătorii de la scolile Jigălia, Peicani, Giurcani şi Urdeşti.
În şedinţa intimă s-a susţinut o lecţie la clasa a III-a cu subiectul "Timpurile verbului", iar titlul conferinţei a fost "Selecţia copiilor", susţinut de învăţătorul Ion Chichiță. Lecţia şi conferinţa a fost apreciată de către participanţi. Portul național a fost titlul conferinţei prezentate în faţa celor 60 de săteni participanţi. O deosebită satisfacţie sufletească a produs în rândul participanţilor, intervenţia unui sătean Vasile Guțu cântăreţ bisericesc, care a facut aprecieri laudative asupra activităţii domnului învăţător Ion Artene. Cercurile Culturale au fost desfiinţate în 1947. Se poate conchide că activitatea cercurilor culturale a avut eficienţă atât în perfecţionarea pregătirii profesionale a învăţătorilor dar şi în culturalizarea sătenilor.
(Fragment preluat din lucrarea "Scurt istoric al învăţământului din comuna Găgești" a domnului profesor de istorie şi director coordonator al şcolilor, Ioan Iacomi)
