Elanul la moment aniversar. Scurt istoric dupa 99 de aparitii,
de Ciprian Gica Toderascu
în luna mai a anului 1998, cu ocazia sărbătoririi a o sută de ani de atestare documentară a şcolii din satul Giurcani, localitate a comunei Găgești din județul Vaslui, prin truda învățătorului Marin Rotaru a fost editată „o foaie monografică" dedicată evenimentului. Aceasta, cu toate că avea numai opt pagini şi forma unui ziar, şi-a propus, încă de la prima apariție să surprindă cititorul prin crearea biografiei celui dintâi învățător al satului, Constantin Mircea.
La sfârşitul aceluiaşi an, în septembrie 1998, cu ocazia botezului şcolii de la Giurcani cu numele de „Mihai loan Botez", a apărut, sub aceeaşi formă, prin strădania aceluiaşi învățător, revista intitulată „Elanul". Acest din urmă nume, preluat de la depresiunea Elan, subdiviziune a podişului Bârlad, cred că a vrut să evidențieze de la început aria geografică în jurul căreia urmau să graviteze subiectele (temele) propuse de articolele revistei.
Din fericire pentru noi, limitele geografice sugerate de titlul revistei au fost depăşite încă din anul 2001. în primii trei ani de zile, revista a cunoscut zece numere şi a supraviețuit datorită unor oameni de cultură precum Marin Rotaru, Teodor Hardon, loan lacomi.
în decembrie 2001, la numărul al treisprezecelea, revista a căpătat un format nou cu douăzeci de pagini. Prin modificarea adusă a devenit evident faptul că editorii doreau extinderea domeniilor de cercetare, o dezvoltare atât cantitativă cât şi calitativă. Dacă în primă etapă de existență istorică, cuprinsă între 1998 şi 2001, revista a reunit în paginile sale articole cu caracter mai mult comemorativ decât istoric, în cea de-a doua etapă a existenței revista a suscitat o activitate mult mai ferventă.
Din decembrie 2001 şi până la 1 ianuarie 2005, în continuare fără un sponsor de bază, revista a ajuns la cea de-a treizeci şi patra apariție. în cadrul acestora predomină informații legate de arheologie, istorie, geografie şi literatură. Noii colaboratori ai revistei, care s-au alăturat de-a lungul timpului nucleului inițial, şi-au adus aportul la perfecționarea acesteia. La loc de cinste, alături de Marin Rotaru şi Dan Ravaru, doresc să-i pun pe prof. univ. dr. Vlad Condrea de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, dr. Cristian Onel, dr. Laurențiu Chiriac, Florin Varvara, Gheorghe Gherghe, Sergiu ştefănescu, Gheorghe Clapa, Laurențiu Ursache, dr. Sorin Langu, Adrian Butnaru, dr. Iulian Sînzianu şi mulți alții.
De la 1 ianuarie 2005 până în prezent revista a ajuns la nouăzeci şi nouă de apariții, fiind sponsorizată de către Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui. De la o lună la alta şi de la un număr la altul articolele revistei, încetul cu încetul, au devenit mult mai ştiințifice în raport cu perioada anterioară, mai ales datorită contribuțiilor aduse de cercetători recomandați de o activitate ştiințifică bogată. între aceştia am putea enumera pe Nelu Zugravu (profesor-doctor la Facultatea de Istorie a Universității Alexandru loan Cuza), Lucian Valeriu Lefter (doctorand al facultății de Istorie), Marin Rotaru (redactor al revistei), Ion N. Oprea (ziarist). în rândul celor care publică articole în revistă se numără şi studenți ai Facultății de Istorie de la laşi, fără experiență în cercetare, dar plini de curaj, determinare şi perspectivă precum: Sorin Grigoruță, Ciprian- Gică Toderaşcu, Monica Pântea, Adrian Căpățână, Iulian Marcel Ciubotaru, Constantin Butnaru, Ana Maria Moişiuc.
Putem remarca şi aportul unor colaboratori de peste Prut, printre care îi putem aminti pe Dinu Poştarencu, Sergiu Musteață, Sergiu Mandiş.
Dintre cei plecați dintre noi dorim să remarcăm doi valoroşi colaboratori, prof. univ. dr. Dumitru Bahrim şi prof. Ion Nania.
Dintre temele cele mai importante abordate în paginile revistei enumerăm: Gloria Traiani. La 1900 de ani de la cucerirea Daciei de către romani(I)şi(II); De la Basilică la Biserică. Pe marginea unei contribuții recente, aparținând ambele prof. univ. dr. Nelu Zugravu, Ceramica geto-dacică descoperită în bazinul Elanului, aparținând lui Marin Rotaru, începuturile mitropoliei Moldovei, aparținând dr. Laurențiu Chiriac, Lupta împotriva bolilor de-a lungul secolului al XVII-lea şi în prima jumătate a celui următor. Bărbierii, aparținând lui Sorin Grigoruță şi enumerarea poate continua.
Dacă în 1998, acum doisprezece ani de zile în urmă, redactorii primei ediții a revistei nu sperau, sau nu-şi închipuiau, că aceasta va ajunge la cel de-al nouăzeci şi nouălea număr. Astăzi, datorită asociației culturale „Academia Elanul" şi a şcolii "Mihai Ioan Botez", care au reuşit prin Marin Rotaru să obțină o sponsorizare din partea Centrului Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui, redactorii revistei îşi doresc să impulsioneze dezvoltarea culturală prin promovarea unor noi colaboratori care au ca pasiune istoria, arheologia şi geografia. Trebuie lăudate meritele acestei echipe şi efortul susținut ca atare.
La moment aniversar, dorim colaboratorilor revistei şi tuturor celor care o îndrăgesc multă putere de muncă în continuare.
